Evaluarea guvernării electronice în orașele din România – ediția a doua

În urmă cu trei ani am creat și aplicat un index de evaluare a serviciilor online în orașele din România. În acest an, am repetat această cercetare, pentru a afla modul în care primăriile și-au îmbunătățit (sau nu) oferta de servicii digitale pentru cetățeni. Am evaluat prin acest index în special serviciile de tip ”front-office” (cele care implică o interacțiune directă între instituție și public) oferite prin intermediul site-ului oficial – principalul canal de livrare a serviciilor publice digitale și de comunicare cu comunitatea.

Evaluarea continuă a ofertei de servicii online (informaționale, tranzacționale și participative) a organizațiilor guvernamentale este esențială pentru crearea unui ecosistem digital coerent în sectorul public românesc. În cei trei ani de la cercetarea anterioară, pandemia a forțat instituțiile publice să implementeze, în mare viteză, sisteme digitale, atât pentru procesele interne, cât și în relația cu cetățenii și companiile. Primăriile, care furnizează un număr considerabil de servicii publice către comunitate, au fost nevoite să se adapteze rapid. În ciuda unei presiuni pentru revenirea la starea de dinainte de martie 2020, cel puțin o parte din sistemele și platformele digitale implementate în timpul pandemiei au rămas active.

Descrierea instrumentului

Indexul are 47 de indicatori, împărțiți în cinci categorii, fiecare cu o anumită pondere în nota finală: Ergonomie (15%), Conținut (25%), Servicii online (25%), Participare și implicarea cetățenilor (20%), Securitatea și protecția datelor personale (15%).

Punctajul maxim care putea fi obținut este de 100. Scorurile prezentate trebuie înțelese doar ca o fotografie de moment, care poate fi influențată de factori trecători (de pildă, o serie de orașe sunt în proces de actualizare a site-urilor, ceea ce face ca, în momentul evaluării, o parte din servicii să nu fie disponibile). De asemenea, au fost punctate doar serviciile funcționale în momentul vizitării de către evaluatori a site-ului.

Administrația locală este, prin natura ei, mai aproape de cetățeni. Presiunea pentru dezvoltarea serviciilor online este evidentă, mai ales în orașe, în care o populație educată folosește uzual în proporție mai mare internetul pentru a accesa servicii digitale oferite de companiile private – de pildă cumpărături sau operațiuni bancare. Acest lucru oferă cetățenilor și termen de comparație (cât de ușor e să plătești taxele online față de plata unor cumpărături online) și crește așteptările pentru servicii mai bune din partea instituțiilor publice.

Există diferite instrumente prin care cercetătorii evaluează cât de avansată este implementarea e-guvernării. Ele sunt însă în general create pentru evaluarea guvernării digitale la nivel de țară (vezi EGDI sau DESI) sau, în cazul în care se pot aplica la nivel local, nu sunt calibrate pentru caracteristicile administrației publice românești.

Ce am aflat

Analiza statistică a datelor este în desfășurare, dar câteva cifre preliminare ne arată o evoluție pozitivă între cele două ediții.

Scorul mediu a crescut anul acesta la 50, iar mediana este 51 (am decis să rotunjim scorurile până la numere întregi, pentru a nu da o falsă impresie de precizie – o parte din indicatorii din index se bazează pe păreri subiective de pildă designul paginii). În 2020, cifrele erau 40, respectiv 39. Este o creștere semnificativă, ceea ce arată că primăriile din România au investit resurse în îmbunătățirea ofertei de servicii online. Pe categorii, cele mai mari creșteri le-au înregistrat Securitatea și protecția datelor personale (de la o medie de 52 la 81) și Serviciile online (cu un scor de 31 în 2020, 42 în 2023). Aceste ultime cifre se leagă de o altă tendință observată în timpul cercetării: prezența, mult mai evidentă decât acum 3 ani, a unor companii private, care oferă platforme adaptate nevoilor primăriilor. Acestea sunt folosite în special de localitățile care nu au resursele interne pentru a își dezvolta servicii digitale complexe. Nu doar orașele beneficiază de aceste platforme, ci, din ce în ce mai des, și comunele, ceea ce reprezintă un lucru îmbucurător din punctul de vedere al accesului unei mari părți a populației la servicii publice online.

Mărimea orașului este foarte slab corelată cu scorul final (coeficientul de corelație r este 0,24, pentru cei care abia așteaptă analiza statistică de care vorbeam). Această relație slabă se menține și în cazul categoriilor indexului (rezultatul variază de la 0,31, în cazul Participării și implicării cetățenilor până la 0,03 în cazul designului).

Avem și câteva rezultate care ne-au surprins. 5 din cele 325 de orașe nu furnizează pe site adresa la care funcționează primăria; tot cinci primării oferă posibilitatea ca cetățenii să vorbească, în timp real, printr-o aplicație de tip chat, cu un funcționar al primăriei; 31 de primării au procese de bugetare participativă; peste 60% dintre cele 133 de orașe care au sub 10.000 de locuitori au conturi oficiale pe rețelele sociale – de obicei Facebook.

Puteți explora mai jos câteva grafice create pe baza datelor colectate: