Ce poate face ChatGPT pentru instituțiile publice
AI și ChatGPT, ca parte a acestei evoluții, pot transforma modul în care administrația publică își desfășoară activitatea. Cu toate acestea, există și numeroase riscuri asociate cu utilizarea acestor tehnologii. Acest articol își propune să analizeze avantajele și pericolele utilizării AI și ChatGPT în administrația publică.
Avantaje
- Eficiență și economie de timp: AI și ChatGPT pot automatiza procesele administrative, reducând timpul necesar pentru îndeplinirea sarcinilor și eliberând personalul pentru a se concentra pe problemele de ordin strategic și decizional.
- Asistență și comunicare îmbunătățită: ChatGPT poate oferi cetățenilor informații și răspunsuri în timp real, îmbunătățind experiența acestora cu administrația publică și reducând timpul de așteptare.
- Analiza datelor: AI poate procesa și analiza o cantitate mare de date, ajutând administrația să ia decizii informate și să identifice problemele critice.
- Inovare în serviciile publice: AI și ChatGPT pot contribui la dezvoltarea unor soluții inovatoare pentru problemele comunității, sporind astfel calitatea serviciilor publice.
Pericole
- Securitatea și confidențialitatea datelor: Utilizarea AI și a ChatGPT în administrația publică implică prelucrarea unei mari cantități de date personale, ceea ce ridică întrebări legate de securitatea și confidențialitatea acestor informații.
- Eroarea umană și responsabilitatea: AI și ChatGPT pot face greșeli și pot fi vulnerabile la atacuri cibernetice. Este esențial să se stabilească cine este responsabil pentru eventualele erori sau daune cauzate de aceste tehnologii.
- Impactul asupra forței de muncă: Automatizarea proceselor prin AI și ChatGPT poate duce la reducerea numărului de posturi din administrația publică, afectând angajații și provocând posibile tensiuni sociale.
- Lipsa de înțelegere și acceptare: Utilizarea AI și a ChatGPT în administrația publică poate întâmpina rezistență din partea cetățenilor și a angajaților, care se pot teme de supraveghere, automatizare și pierderea controlului uman asupra deciziilor.
- Bias și discriminare: Algoritmii AI și ChatGPT pot perpetua și amplifica prejudecățile și discriminarea existentă în datele de instruire, ceea ce poate afecta negativ anumite grupuri de persoane și poate duce la decizii incorecte sau inechitabile.
Inteligența Artificială și ChatGPT au potențialul de a aduce numeroase beneficii în administrația publică, cum ar fi îmbunătățirea eficienței, comunicării și inovării. Cu toate acestea, există și riscuri semnificative asociate cu implementarea acestor tehnologii, precum securitatea datelor, impactul asupra forței de muncă și potențialul de discriminare. În cele din urmă, succesul adoptării AI și ChatGPT în administrația publică depinde de abilitatea de a combina tehnologia cu viziunea și strategia pentru a oferi servicii publice mai bune și mai eficiente pentru cetățeni.
Textul de mai sus e răspunsul generat de ChatGPT la întrebarea ce poate el oferi sectorului public. Iar acest răspuns ne arată atât punctele tari, cât și cele slabe ale acestor instrumente. Pentru a înțelege mai bine ce pot și ce nu pot face actualele modele de limbaj precum GPT-4, care stă la baza ChatGPT, ar trebui să înțelegem ce sunt și mai ales ce nu sunt ele.
GPT e un acronim de la Generative Pre-trained Transformer (Transformator generativ pregătit în prealabil), adică un software antrenat pe un set de date imens (cărți, site-uri web, articole, mesaje pe rețelele sociale, cod sursă, etc) și care, din analiza acestor informații, a învățat să genereze texte coerente. Un alt acronim pe care s-ar putea să îl întâlniți în acest context este LLMs (Large Language Models), adică un software care procesează limbajul natural cu ajutorul rețelelor neuronale. GPT-4, pe care se bazează ChatGPT, este un astfel de model.
Răspunsurile ChatGPT se bazează în principal pe o învățare statistică a ordinii cuvintelor în diferite texte. Odată această ordine stabilită, platforma poate oferi răspunsuri la întrebări factuale sau genera idei ”creative”. Pun creative în ghilimele aici, pentru că ideile creative se bazează tot pe ceea ce modelul a învățat deja, nu pe sclipiri de intuiție sau pe conexiuni neașteptate. Asta nu înseamnă că aceste idei nu pot fi folositoare – câte idei sclipitoare avem fiecare dintre noi într-un an? ChatGPT nu este o Inteligență Artificială Generală (AGI), definită ca un software inteligent care poate rezolva probleme și sarcini intelectuale la fel de bine sau mai bine decât oamenii. GPT-4, precum și toate celelalte astfel de modele, se bazează momentan pe ceea ce au produs oamenii, și se împiedică uneori de probleme simple de logică. O semi serioasă evaluare a IQ-ului ChatGPT i-a acordat un scor de 83.
Analizând avantajele și pericolele pe care chiar ChatGPT ni le-a prezentat mai sus, putem concluziona că, în cazul instituțiilor publice:
- Există potențialul de a folosi astfel de platforme, odată antrenate pe un set de date relevant, pentru a automatiza majoritatea conversațiilor bidirecționale între cetățeni și instituții, atâta timp cât sunt create și instrumente robuste de evaluare și actualizare.
- Pot ajuta la generarea unor rapoarte, pe baza unor date acumulate, mai rapid și mai eficient decât funcționarii publici
- Legat de punctul de mai sus, pot degreva funcționarii de procese repetitive sau mari consumatoare de timp
- Pot analiza texte și sumariza cele mai importante idei. La fel ca în cazul studierii diferitelor documente, și în cazul generării de idei sau sugestii ele vor fi în cele mai multe cazuri, generale și de suprafață.
- Pot oferi rapid răspunsuri la întrebări factuale (cunoștințele ChatGPT despre lume se opresc în septembrie 2021, pentru că a fost antrenat pe date colectate până în acel moment).
- Răspunsurile sau sugestiile oferite de model trebuie verificate – e deja bine-cunoscut, de pildă, că ChatGPT inventează uneori articole academice inexistente ca surse pentru textele generate sau că oferă răspunsuri greșite, formulate într-un limbaj care sugerează o mare siguranță și încredere în sine.
La fel ca în cazul altor tehnologii, instituțiile sau persoanele care vor învăța să le utilizeze mai bine vor avea un avantaj. E adevărat că organizațiile sectorului public nu funcționează pe o piață concurențială, dar adaptând aceste noi tehnologii la nevoile proprii, vor putea să-și îmbunătățească procesele interne și să ofere servicii publice mai bune. Iar funcționarii vor fi nevoiți și ei să se adapteze, iar cei care vor învăța să se folosească de aceste instrumente în munca lor vor fi mai eficienți și vor avea mai mult timp pentru a-și pune în valoare calități pe care ChatGPT încă nu le are: empatie, inițiativă, creativitate, construcția unor relații interpersonale.
Între specialiștii în domeniul inteligenței artificiale evoluția explozivă a acestor noi unelte a provocat o discuție aprinsă legată de dezvoltările viitoare. Unele figuri importante consideră că LLM-urile și-au atins sau își vor atinge curând limitele și un nou model de învățare va trebui implementat. Alții sunt de părere că rapiditatea cu care aceste instrumente se dezvoltă și capacitățile pe care le acumulează sugerează o dezvoltare exponențială, în direcții greu de anticipat, ceea ce generează îngrijorare – vezi scrisoarea semnată de sute de nume mari din domeniul tehnologiei care propune întreruperea dezvoltării acestor sisteme pentru șase luni, pentru o evaluare a eventualele riscuri pentru societate și umanitate.
În orice caz, după multe starturi false de-a lungul anilor, dezvoltarea inteligența artificială face în această perioadă pași importanți. Instituțiile publice ar trebui să aibă pe radar și acest domeniu efervescent, pentru că pot și ele vor fi afectate sau vor putea beneficia. Alegerea e a lor.